Cum putem ajunge (eventual, cât mai repede) pe Vârful Leaota !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
foto: Google Earth Pro
Pe o imagine satelitară a masivului Leaota se evidențiază, clar, aspectul tentacular al principalelor culmi ce-l alcătuiesc, având drept nod orografic Vârful Leaota – care este și cel mai înalt din masiv (2.133 m), motivul principal de atracție pentru montaniarzi !
background-ul hărții: Google Maps
Poziția sa … nodală deschide mai multe posibilități de atac asupră-i – decât în situația unei situări laterale -, fiecare însemnând o oportunitate de cunoaștere a câte unei părți importante și relativ substanțiale a masivului; acest ultim aspect a și cântărit esențial în opțiunea noastră pentru trasee în circuit !
foto: Google Earth Pro
Ținând cont de aceste … principii se reliefează, astfel, cel puțin teoretic – dar și practic, cum vom vedea – 4 trasee care (scurt)circuitează câte două dintre cele 4 culmi principale ale masivului, ce converg în vârful Leaota ! Am adăugat unora dintre ele și variante mai rapide sau extinse, iar pe unul dintre cele 4 … principale l-am … minimalizat în raport cu celelalte, considerându-l oarecum mai … delicat ca dificultate !
Le descriem, pe scurt, în continuare ținând cont de experiența noastră în parcurgerea unora sau de alte informații în cazul celor neabordate încă de noi:
background-ul hărții: Google Maps
Sinopsis (un click pe traseu conduce la un fotoreportaj al acestuia):
1. Cantonul Andolia – Valea Ghimbavului amonte – Gura Cumpăratei Mici – Interfluviul Ghimbav-Cumpărata Mică (Mt. Cumpărata Crucii) – la Stâna Veche – Mt. Mitarca – Versantul nordic al Mt. Leaota – Vf. Stâncilor – Vf. Leaota – Vf. Vâja – Mt. Râiosu – Sub Vf. Geabelea – Mt. Albescu – Interfluviul V. Popii-Bragadiru – Valea Ghimbavului amonte – Cabana Andolia (12 h)
1.a. Confluența Ghimbavu-Cumpărata Mare – Valea Ghimbavului amonte – Gura Cumpăratei Mici – Interfluviul Ghimbav-Cumpărata Mică (Mt. Cumpărata Crucii) – la Stâna Veche – Mt. Mitarca – Versantul nordic al Mt. Leaota – Vf. Stâncilor – Vf. Leaota – Vf. Vâja – Mt. Râiosu – Mt. Cumpărata Mare – Valea Cumpărata Mare aval – Confluența Ghimbavu-Cumpărata Mare
1.b. Cantonul Andolia – Valea Ghimbavului amonte – Confluența Ghimbav-Secăruia Mare – Valea Secăruia Mare amonte – Interfluviul Secăruia Mare -Secăruia Mică – Secările Mici – Mt. Mitarca – Versantul nordic al Mt. Leaota – Vf. Stâncilor – Vf. Leaota – Vf. Vâja – Mt. Râiosu – Sub Vf. Geabelea – Mt. Albescu – Interfluviul V. Popii-Bragadiru – Valea Ghimbavului amonte – Cabana Andolia
2. Cantonul Făgețel – Valea Bădenilor (Bădeanca) amonte – Gura Vâjei – Interfluviul Râiosu-Vâja (Mt. Vâja) – Vf. Vâja – Vf. Leaota – Mt. Tâncava – Confluența Tâncava-Obădaru – Valea Obădarului aval – Valea Bădenilor aval – Cantonul Făgețel (10 h)
2.a. Cantonul Făgețel – Valea Bădenilor aval – Gura Țâbrei – Interfluviul Țâbra-Obădaru (Mt. Țâbra) – Vf. Vaca – Vf. Obădaru – Vf. Tâncava – Vf. Leaota – Vf. Vâja – Mt. Râiosu – Vf. Geabelea – Vf. Cioara – Mt. Făgețel – Mt. Făgețelul Mic – Cantonul Făgețel
4. Valea Ialomiței (Gura Raciului) – Piscul cu Brazi – Mt. Măgura – Mt. Rătuneiu – Vf. Rătuneiu – Vf. Obădaru – Vf. Tâncava – Vf. Leaota – Vf. Răteiu – Creasta Lungă – Mt. Raciu – Gura Raciului
Precizări:
foto: Google Earth Pro
1, 1.a, 1.b
Drum de acces: În localitatea Dragoslavele se părăsește DN 73, Brașov-Pitești, spre est, pentru Strada Caselor; intrarea pe ea se face, venind dinspre nord, din dreptul bisericii (N45.347718, E25.163865), iar dinspre sud cu 100 m mai “jos” (N45.346709, E25.163319). După 2 km de asfalt urmează cca 1,5 km de drum pietruit și neîntreținut, încă pe Valea Caselor, după care cotim spre stânga, pentru a sui în Poiana/Șaua Prislop, intersecția fiind marcată cu o săgeată indicatoare. Urcarea o facem pe un drum din piatră tasată în care apa și-a săpat ici-colo făgașe, ceea ce reduce din viteza de circulație, ca și serpentinele de altfel; totuși e suficient de lat ca să încapă două mașini. După 3,5 km suntem deja în Poiana Prislop. Șaua este și un punct de trecere a două trasee montane, existând aici un stâlp cu săgeți indicatoare:
– punctul albastru pleacă spre est pentru a sui pe Muntele Prislopul până în șaua dintre cele două cocoașe ale sale: Piatra Berbecilor și Vârtoapele/Piatra Dragoslavelor; pe aceasta din urmă se ajunge pe marcajul triunghi albastru.
– banda galbenă însoțește un drum de lucru ce duce la stâna de sub Muntele Albescu; de aici continuă – spre final, încă înainte de Muntele Râiosu, semnele dispărând – până pe Vârful Leaota.
Din Poiana Prislop vom avea parte de un drum excelent, până la Cantonul Andolia, unde ajungem după aproape 8 km. Menționăm că, după doar 2 km, un indicator ne atrage atenția că există la stânga – în pantă – un drumușor ce duce la Schitul Mogoș, înființat în 2011.
foto: Radu Pușcarciuc
Cantonul Andolia este, mai degrabă, o fostă cabană silvică, lăsată însă în paragină, acum fiind proprietatea Obștei Moșnenilor Dragosloveni; nu departe de ea s-a înălțat o casă de vacanță. În preajmă, pe malul pârâului Ghimbav, există o platformă largă, înierbată, unde se poate campa. De pe o veche placă indicatoare aflăm că poiana se numește și a Confluențelor (Ghimbavu, Andolia, Pârâul Popii) și constituia capătul traseului “triunghi albastru” ce urmărea valea Ghimbavului, se pare, abandonat !
Traseele 1 și 1.b pornesc din Poiana Confluențelor și urmăresc valea Ghimbavului în amonte; drumul forestier de pe ea este numit Secăruia Mare. De fapt, Secăruia Mare este un afluent de dreapta al Ghimbavului a cărui gură este cu 1,3 km mai sus de poiană.
– De aici, urmând Secăruia Mare în amonte, continuă traseul 1.b; marcajul triunghi roșu care ar fi trebuit să-l însoțească nu credem să (mai) existe ! Deși nu l-am parcurs putem face câteva precizări în privința sa: după cca 750 m de urmat Secăruia Mare se ajunge la confluența cu Secăruia Mică, ce vine din dreapta (cum urcăm). Se continuă pe Secăruia Mare încă vreo sută de metri până la un drum de tractor ce suie pe muchia interfluviului Secăruia Mare-Secăruia Mică, care se ține până pe culmea principală a Leaotei.
– De la gura Secăruiei Mari mai este 1 km până la confluența Ghimbavului cu Cumpărata Mare, ce vine din dreapta; de fapt, aceasta din urmă pare să fie valea principală, motiv pentru care, pe unele hărți așa și este numită valea până la confluența cu Andolia, chiar dacă, pe aceleași hărți, pârâul din stânga (cum urcăm) este numit Ghimbavu. Menționăm că până aici se poate ajunge și cu orice fel de mașină, drumul forestier fiind proaspăt refăcut, acoperit fiind cu un strat substanțial de piatră bine tasată; motiv pentru care am și sugerat intrarea de aici pentru traseul 1.a.
De la confluența Ghimbavu-Cumpărata Mare urmăm în amonte firul Ghimbavului, inițial, pe un drum de tractor; acesta părăsește repede valea suind spre stânga, pe Secăruia Mică. Continuăm pe albia pârâului (cândva a existat un drum de tractor paralel cu firul apei, acum distrus de viituri și de prăbușirile de arbori) cca 800 m și ajungem la confluența Ghimbavului cu pârâul Cumpărata Mică ce vine din dreapta (cum urcăm). Cincizeci de metri mai sus, de pe valea acestuia, pornește un priporos drum de tractor care, după câteva serpentine largi pe parcursul a jumătate de kilometru se așează pe muchia interfluviului Ghimbavu-Cumpărata Mică, numit Cumpărata Crucii. După alți 700 m de drum șerpuit prin pădure ieșim într-o rariște de unde vedem, spre dreapta, culmea Leaota-Cioara. Din capătul de sus al rariștei urmăm drmul de tractor din stânga încă aproape 200 m, renunțăm la el și suim prin pădurea rară din dreapta pe muchia interfluvului, ieșind imediat la gol, în spatele Stânei Vechi.
foto: Radu Pușcarciuc
Stâna este părăsită, dar nu de foarte mult timp, fiind încă în bună stare și foarte curată (la data trecerii noastre pe acolo, septembrie 2020), putând constitui un bun adăpost pentru noapte. De la stână ajungem repede pe culmea principală marcată, aici, cu bandă albastră; semnele, proaspăt refăcute, sunt rare, vopsite pe pietre, dar poteca – pastorală -, aproape drum (probabil, datorită ATV-urilor), este foarte clară. Sub piramida Leaotei noi am părăsit marcajul ce suie spre vârf rămânând pe poteca ciobănească care taie de-a coasta toate … coastele așa-zisului Munte Leaota, până pe piciorul Leaota-Răteiu, atingându-l într-o șa în care supraviețuiește un mic lac de nivație. Nu trebuie să ajungem neapărat la el pentru a urca spre Vârful Leaota; cu 400 m înainte de lac poteca ne-a scos într-o altă mică șa, sub o proeminență stâncoasă (cu belvedere) – Vârful Stâncilor -, pe Muchia Pietroasă. De aici urcăm direct pe celălalt picior și apoi la vârf, pe poteca ce ar trebui să fie marcată cu cruci roșii; noi n-am văzut decât una singură, cea de pe stâlpul cu table indicatoare de pe vârf ! De pe vârf coborâm spre vest … conduși de marcajele refăcute, “punct albastru” și “bandă albastră” Punctul albastru ne părăsește curând, coborând spre stânga pe spectaculoasa muchie a Muntelui Vâja, la fel și banda albastră, care coboară pe muchia nordică a Muntelui Leaota (cea pe care am … refuzat noi să urcăm). Menținem direcția vest pe poteca pastorală ce duce pe Muntele Cioara al cărui vârf ne va atrage permanent privirile; teoretic, ar trebui însoțită de semnele marcajului “bandă galbenă”, dar noi am primele benzi galbene după ce am coborât de pe Vârful Râiosu. Remarcăm în șaua de sub Vf. Râiosu trei lăculețe nivale.
În lipsa marcajului turistic ne ținem de urmele potecii pastorale, uneori mai greu de decelat prin iarba înaltă. Poteca suie spre Vf. Râiosu prin marginea din stânga a poienii unde se află cele trei lacuri; dar prin marginea ei din dreapta la cca 150 m distanță, mai sus, de lacuri, o variantă a potecii pastorale intră în pădure și coboară spre nord ieșind într-o mare poiană în care se află Stâna Cumpărata Mare. Din capătul cel mai de jos al poienii pleacă un drum de lucru ce cotește spre un picior lateral – estic – al Cumpăratei Mari și coboară sinuos printr-o tăietură relativ recentă, în valea Cumpărata Mare cu 400 m mai sus de confluența cu Ghimbavu; am descris, în mare, ieșirea din traseul 1.a.
Revenind la traseele 1, 1.b: poteca pastorală din stânga (cum urcăm) șeii cu lacuri ajunge pe Vârful Râiosu – marcat de o piramidă geodezică din lemn – după ce reușește să se descâlcească din aglomerația de ienuperi ce-l acoperă, coborând întâi spre sud-vest, apoi vest, când chiar pe muchia culmii, când sub ea; la un moment dat chiar ocolește un vârfuleț local printr-un ocol ceva mai jos după care nici nu mai urcă pe muchie, dar de aici apar benzi galbene. Ceva mai jos de poteca noastră se distinge drumul principal al oilor ce duce pe lângă vechea, acum părăsita, Stînă a Ciorii, noi trecând pe deasupra ei, pe poteca (oilor) marcată cu cruce galbenă; suim spre Vf. Geabelea. La capătul unei pante, pe un prag, ne apare brusc în față, un mic lac. După ce trecem de el, la cca 100 m mai sus, vechea potecă ciobănească, lată, foarte vizibilă, intră în pădurea din dreapta noastră. Vom rămâne pe ea și, totodată, pe curba de nivel de 1.680 m, până ce ieșim pe piciorul nordic al Vârfului Geabelea (1.794 m) unde reîntâlnim marcajul turistic care a suit pe vârf. Menționăm că ieșirea pe acest picior este mai puțin clară traversându-se o zonă afectată de tăieri. De fapt, nu ieșirea e o problemă, ci intrarea de pe picior pe poteca pastorală în cazul parcurgerii traseului în sens invers.
fptp: Radu Pușcarciuc
Un bun punct de reper este un mic lac acoperit de vegetație pe deasupra căruia trece un drum de tractor ce se racordează, dincolo de zona cu tăieturi, cu poteca pastorală. Ceva mai jos de acest lăcușor, între molizi, chiar lângă poteca marcată – pe dreapta, când coborâm -, mai este un lac, iar și mai jos, în stânga potecii de această dată, încă unul, ceva mai mare ! Mai urmează unul și încă unul, cel mai mare, Lacul Domniței ! Între ultimele două, marcajul turistic deviază spre dreapta, urmărind un drumeag ce duce la Stâna Albescu (bun loc de adăpost pentru noapte – a se vedea fotografii aici !); de la stână, drumul, ca și marcajul, continuă ocolul Vârfului Albescu așezându-se pe piciorul său vestic ce coboară în Poiana și Șaua Prislop.
Traseul nostru trece pe deasupra stânei, prin stânga Vf. Albescu, coborând apoi pe piciorul nordic al vârfului, spre Lacul Verde, colmatat, devenit turbărie. Din capătul său de jos, puțin stînga, intrăm în pădure pe muchia piciorului. Un timp se decelează destul de bine o potecuță ce pare chiar umblată până ce panta crește, și pădurea se sălbăticește, trebuind să ocolim, tot mai des, căzăturile de arbori. Important este să ne reîntoarcem pe muchie ori de câte ori avem posibilitatea. În a doua parte a coborârii va trebui să evităm, spre dreapta, un brâu stâncos, de sub el reîntorcându-ne pe muchia din stânga. În final coborâm în valea Bragadirului unde întâlnim un drum de tractor; suntem deja foarte aproape de valea Ghimbavului, la 1 km de Cantonul Andolia. [Informații valabile la 13 septembrie 2020]
O descriere a traseului, însoțită de fotografii, poate fi citită și aici !
foto: Google Earth Pro
2.
Drum de acces: Din localitatea Bădeni/Stoienești de pe DN 72A, Târgoviște-Câmpulung Muscel, pleacă câte (dinspre Târgoviște din punctul N45.239383; E25.179159, iar dinspre Câmpulung din punctul N45.247187; E25.171905) un drum, inițial, comunal (cca 5 km asfaltați – prin satul Valea Bădenilor), apoi forestier (în stare foarte proastă, dar, de voie-de nevoie, circulabil), încă cca 5 km, pe Valea Bădenilor/Bădeanca, până la …
foto: Radu Pușcarciuc
… Cantonul Făgețel, acum părăsit. Continuăm per pedes pe același drum forestier 2 km, până la gura văii Vâja, afluent de stânga al Bădencei. O placă indicatoare ne sugerează că avem de făcut 3-4 ore până pe Vf. Leaota. Pe un mic prag, pe piciorul interfluviului Vâja-Bădeanca (Râiosul, amonte de confluență), este ridicată o cabană, neterminată și, momentan (?), părăsită ! Până pe Vârful Leaota marcajul este în regulă, iar poteca este clară, cu excepția zonei de trecere la gol, unde se află fosta stână Vâja; din cauza vegetației abundente ce acoperă poiana, poteca e mai greu de decelat, semnele de marcaj lipsind și ele. Orientându-ne oblic spre dreapta vom prinde …
foto: Radu Pușcarciuc
… muchia Muntelui Vâja – cea mai specatculoasă dintre toate culmile alpine ale Munților Leaota, întâlnind aici și marcajul, vopsit, destul de rar (aspect care se resimte în caz de ceață, cum ni s-a și întâmplat), pe pietre. Vom părăsi Vf. Leaota pe poteca marcată cu bandă albastră (și triunghi roșu cum suntem informați de o placă indicatoare, dar alte semne nu mai apar pe traseu) ce duce spre sud. Semnele nu se văd imediat, fiind vopsite rar, pe pietre, în caz de ceață fiind foarte ușor să fim furați de poteca foarte clară, pregnant evidențiată de urmele ATV-urilor și ale mașinilor 4×4, și doar teoretic marcată cu cruce roșie, ce pleacă spre est; cum am pățit-o noi ! Presupunând că am ales direcția și poteca corectă vom ajunge la drumul circulabil auto de pe culmea principală, sudică, a Leaotei. De cum ne așternem la … drum, acesta lasă în dreapta sa culmea, iar după cca 300 m, ocolește larg Vârful Tâncava, marcajul urmând drumul. În șaua de la sud de vârf, numită Curmătura Tâncavei, întâlnim capătul amonte al unui drum forestier ce coboară spre dreapta pe pantele piciorului vestic al Vârfului Tâncava (numit Muntele Tâncava). Putem scurtcircuita însă ocolul Vârfului Tâncava și o parte a drumui forestier de pe versantul sudic al Muntelui Tâncava, urmând poteca oilor ce ocolește vârful pe la nord și coboară pe lângă pădurea de pe versantul nordic al Muntelui Tâncava până la un cot al drumului forestier de pe Muntele Tâncava, exact când acesta atinge muchia muntelui; o părăsește după nici o sută de metri, dar nu și noi (o opțiune), continuând pe poteca pastorală ce scurcircuitează două serpentine lungi ale drumului. După 100 m de mers spre vest pe muchie, poteca cotește, coborând, spre sud-vest; mențințnd această direcție rămânem, de fapt, pe muchia principală a Muntelui Tâncava și ieșim într-o poiană largă – unde se află o mică stână de vite -, unde reîntâlnim drumul forestier. Începând chiar din capătul vestic al poienii, cei vreo 5 km de serpentine largi ale drumului pot fi înjumătățiți, coborând, inițial, pe potecile vitelor de la stâna din poiană, apoi, la intuiție (în general, neindicat), pe drumuri de tractor, ajungând astfel în valea Obădarului, la 1,5 km de confluența cu Bădeanca (aflată la doar 200 m amonte de Cantonul Făgețel).
Varianta 2.a este doar sugerată noi neavând niciun fel de informații despre sectoarele Cantonul Făgețel – Vf. Tâncava și Vf. Geabelea – Cantonul Făgețel ! La fel și în cazul celorlalte două trasee, 3 și 4, despre care putem spune totuși că sunt accesibile din localitatea Moroeni (DN 71, Târgoviște – Sinaia). Un drum industrial, apoi forestier pleacă de aici pe valea Ialomiței. După 5 km ajunge la gura Raciului, punctul de intrare în traseul 4 ! De aici mai sunt 3,5 km până la confluența cu Brăteiul, afluent de dreapta al Ialomiței. Pe valea Brăteiului sunt aproape 8 km până la confluența sa cu Mitarca, punctul de intrare în traseul 3 ! Despre starea drumului nu avem decât vagi informații, culese de pe NET, cum că ar fi circulabil cu orice fel de autoturisme. [Informații valabile la 1 august 2020]
Updates:
Traseul 3: Informații și fotoreportaj, aici !
foto: Google Earth Pro
În zona sugestiilor se înscrie ideea unui traseu mai lung, de 3 zile cu plecare dela Cantonul Brătei (5 km de la confluența cu Ialomița) și cu revenire în același punct:
– ziua 1: Cabana Brătei – Mt. Zănoaga (Podul cu Flori) – Mt. Lucăcilă – Mt. Deleanu – Mt. Tătaru – Șaua Strungulița – Refugiul Strunga;
– ziua 2: Refugiul Strunga – Șaua Strungulița – Mt. Bucșa – Mt. Duda Mare – Mt. Piatra Albă – Mt. Sântilia Mare – Curmătura Fiarelor – Secările Mari – Secările Mici – Stâna de pe Cumpărata Crucii;
– ziua 3: Stâna de pe Cumpărata Crucii – Mt. Mitarca – Vf. Leaota – Vf. Răteiu – Mt. Răteiu – Cabana Brătei.
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
